IRONIZÁRE, ironizări, s. f. Acțiunea de a (se) ironiza și rezultatul ei. – V. ironiza.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

IRONIZÁRE s.f. Acțiunea de a ironiza. [< ironiza].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

IRONIZÁRE s. persiflare, zeflemisire, (fig.) șfichiuire. (~ cuiva.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ironizáre s. f., g.-d. art. ironizării; pl. ironizări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IRONIZÁ, ironizez, vb. I. Tranz. A avea o atitudine ironică față de ceva sau de cineva; a spune ironii pe seama cuiva; a zeflemisi, a persifla. ◊ Refl. recipr. Se ironizau neîncetat. – Din fr. ironiser.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

A IRONIZÁ ~éz tranz. (persoane) A trata cu ironii; a lua în râs; a batjocori; a zeflemisi. /<fr. ironiser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IRONIZÁ vb. I. tr. A face ironii la adresa cuiva; a zeflemisi. [< fr. ironiser, it. ironizzare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

IRONIZÁ vb. tr. a formula ironii la adresa cuiva; a persifla. (după fr. ironiser)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

IRONIZÁ vb. a persifla, a zeflemisi, (fig.) a împunge, a înțepa, a șfichiui, a urzica. (A ~ pe cineva)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ironizá vb., ind. prez. 1 sg. ironizéz, 3 sg. și pl. ironizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

A IRONIZA a da (cuiva) cu flit, a face bășcălie / mișto, a lua împrejur (pe cineva), a lua în balon / în bășcălie / în răspăr / în tărbacă / în zeflemea, a lua la bulane / la mijloc / la mișto / la perpulis (pe cineva), a miștocări, a mușca de cur (pe cineva), a plesni (pe cineva) în pălărie, a-i trage (cuiva) un ibrișin pe la nas.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink