IRMILÍC, irmilici, s. m. Monedă turcească de argint, mai rar de aur, care a circulat și la noi (mai ales în Moldova), în prima jumătate a sec. XIX; icosar. – Din tc. irmilik.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

IRMILÍC s. icosar. (~ul era o monedă turcească.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

irmilíc (irmilíci), s. m. – Înv., monedă turcească de argint, care valora la început 20 de piaștri. – Megl. irmiloc. Tc. irmilik (Șeineanu, II, 228; Lokotsch 958), din tc. irmi „douăzeci”, cf. bg. irmilik. Este cuvînt identic cu icosar. Sec. XIX, înv.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

irmilíc s. m., pl. irmilíci
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

irmilíc m. (turc. irmilik, d. irmi, doŭăzecĭ). O monetă [!] turcească de aur care valora în Moldova cît și icosaru (V. icosar). O horă care se cîntă pin [!] Moldova după masa de cununie și numită și mușama, și pin Muntenia nuneasca.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink