8 definiții pentru iriza, irizat   conjugări / declinări

IRIZÁT, -Ă, irizați, -te, adj. Care reflectă culorile curcubeului. – V. iriza. Cf. fr. irisé.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

*irizát, -ă adj. (fr. irisé). Colorat cu colorile [!] curcubeuluĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

IRIZÁ, irizez, vb. I. Intranz. (Rar) A emite culori asemănătoare cu ale curcubeului; a scânteia, a luci în lumini multicolore. – Din fr. iriser.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

A IRIZÁ pers. 3 ~eáză intranz. A iradia lumini multicolore; a scânteia cu lumini de curcubeu. /<fr. iriser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IRIZÁ vb. I. tr. (Rar) A reflecta lumini multicolore ca cele ale curcubeului. [< fr. iriser].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

IRIZÁ vb. tr. a reflecta lumini multicolore, ca cele ale curcubeului. (< fr. iriser)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

irizá vb., ind. prez. 1 sg. irizéz, 3 sg. și pl. irizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*irizéz v. tr. (fr. iriser, d. iris, numele poetic al curcubeuluĭ. It. zic iridáre, d. iride, care și rom. ar fi forma maĭ corectă îld. iris). Colorez cu colorile [!] curcubeuluĭ: a iriza o sticlă, unele cristale se irizează în aer umed.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink