IREMISÍBIL, -Ă, iremisibili, -e, adj. (Franțuzism) De neiertat. – Din fr. irrémissible.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

IREMISÍBIL, -Ă adj. De neiertat, care nu merită să fie iertat. [Cf. fr. irrémissible, lat. irremissibilis].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

IREMISÍBIL, -Ă adj. de neiertat. (< fr. irrémissible, lat. irremissibilis)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

iremisíbil adj. m., pl. iremisíbili; f. sg. iremisíbilă, pl. iremisíbile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*iremisíbil, -ă adj. (lat. irremissibilis, d. re-mittere, a ĭerta. V. re-mit). Care nu se poate ĭerta: crimă iremisibilă. Adv. În mod iremisibil: a greși iremisibil.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink