IPÉCA s.f. Pulbere a rădăcinii de ipecacuana, utilizată ca expectorant și vomitiv. [< fr. ipéca].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

IPÉCA s. f. ipecacuana. (< fr. ipéca)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

*ipecacuánă f. pl. e (sp. ipecacuana, pg. ipecacuanha, din limba indigenilor din Brazilia). Rădăcina vomitivă a unor copăceĭ rubiaceĭ din America de Sud. – Se zice pe scurt și ipéca.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

IPÉCA (‹ fr.) s. f. Pulbere obținută din rădăcina unei plante din Brazilia (Cephaellis ipecacuanha), utilizată, în doze mici, ca expectorant și, în doze mari, ca vomitiv.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink