INVESTITÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care face o investiție, care plasează un capital. (< investi + -tor)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INVESTITÓR s. (EC.) întreprinzător.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

investitór s. m., adj. m., pl. investitóri; f. sg. și pl. investitoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNVESTITÓR s.m. Cel care învestea un cavaler. [Cf. it. investitore].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNVESTITÓR s. m. cel care învestea un cavaler. (< it. investitore)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

investitoáre s. f., pl. investitoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

învestitór s. m., pl. învestitóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink