INVARIÁBIL, -Ă, invariabili, -e, adj. (Adesea adverbial) Care nu este variabil, care nu se schimbă; neschimbător, nevariabil, constant, fix, neschimbat. ♦ Spec. (Gram.; despre cuvinte) Care este lipsit de flexiune; neflexibil. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. invariable.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INVARIÁBIL ~ă (~i, ~e) Care nu este variabil; constant. [Sil. -ri-a-] /<fr. invariable
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INVARIÁBIL, -Ă adj. (și adv.) Neschimbător, constant; invariant. ♦ (Despre cuvinte) Care nu are flexiune. [Pron. -ri-a-. / cf. fr. invariable].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INVARIÁBIL, -Ă adj. 1. (și adv.) neschimbător, constant; invariant. 2. (despre cuvinte) fără flexiune. (< fr. invariable)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INVARIÁBIL adj. 1. v. constant. 2. constant, neschimbat. (Valoare ~.) 3. constant, neschimbător, permanent, (livr.) imuabil. (Fenomen ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Invariabil ≠ instabil, neconstant, variabil, mobil, muabil, nestabil, labil, nestatornic, schimbător
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

invariábil adj. m. variabil
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*invariábil, -ă adj. (d. variabil; fr. -able). Care nu variază, imutabil, neschimbăcĭos: ordinea invariabilă a anotimpurilor, om invariabil în gusturĭ. Gram. Care nu-șĭ schimbă forma: adverbele-s invariabile. Adv. În mod invariabil.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink