INVAGINÁ, pers. 3 invaginează, vb. I. Refl. (Med.; despre porțiuni ale intestinelor) A se întoarce spre interior prin invaginație. – Din fr. invaginer.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INVAGINÁ vb. I. refl. (Liv.; med.) A se întoarce spre interior; a crește prin invaginație. [Cf. it. invaginare, fr. invaginer].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INVAGINÁ vb. refl. (despre porțiuni de organe, țesuturi) a se întoarce spre interior prin invaginație. (< fr. invaginer)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

invaginá vb., ind. prez. 3 sg. invagineáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink