INTESTÍN¹, intestine, s. n. Parte a aparatului digestiv, la oameni și la unele animale, care are formă de tub și care se întinde de la stomac până la anus, fiind alcătuită din două părți distincte; maț. – Din fr. intestin, lat. intestinum.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INTESTÍN², -Ă, intestini, -e, adj. (Livr.) Care se produce în interior, care are loc înăuntru; intern, lăuntric. Frământări intestine. – Din fr. intestin, lat. intestinus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INTESTÍN¹ ~e n. (la oameni și la unele animale) Parte a aparatului digestiv în formă de tub, cuprinsă între stomac și anus; maț. /<fr. intestin, lat. intestinum
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INTESTÍN² ~ă (~i, ~e) livr. Care are loc în interiorul unui organism social; intern. /<fr. intestin, lat. intestinum
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INTESTÍN s.n. Parte a aparatului digestiv în formă de tub care se întinde între pilor și anus; (pop.) maț. [< fr. intestin, it. intestino, cf. lat. intestinum].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INTESTÍN¹ s. n. parte a aparatului digestiv, în formă de tub, între pilor și anus. (< fr. intestin, lat. intestinum)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INTESTIN², -Ă adj. dinăuntru, din interior; intern. (< fr. intestin, lat. intestinus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INTESTÍN adj. v. intern.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INTESTÍN s. (ANAT.) maț.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

intestín adj. m., pl. intestíni; f. sg. intestínă, pl. intestíne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

intestín s. n., pl. intestíne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*intestín, -ă adj. (lat. intestinus, d. intus, în ăuntru [!] [stînd]). Interior, intern: lupte intestine. S. n., pl. e (lat. intestinus). Anat. Maț, tubu de la stomah [!] pînă la orificiu anal. (El se împarte în supțire [!] și gros. Cel gros se împarte și el în treĭ: cáecum, cólon și réctum). V. digestiune.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink