INTEMPESTÍV, -Ă, intempestivi, -e, adj. (Livr.) Care se produce pe neașteptate, la timp nepotrivit; neașteptat și nedorit, neprevăzut, inoportun. – Din fr. intempestif, lat. intempestivus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INTEMPESTÍV ~ă (~i, ~e) Care se produce pe neașteptate, la timp nepotrivit. /<fr. intempestif, lat. intempestivus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INTEMPESTÍV, -Ă adj. (Liv.) Produs pe neașteptate, la timp nepotrivit; inoportun. [Cf. fr. intempestif, lat. intempestivus].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INTEMPESTÍV, -Ă adj. (și adv.) produs pe neașteptate, la timp nepotrivit; neașteptat și nedorit. (< fr. intempestif, lat. intempestivus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INTEMPESTÍV adj. v. inoportun, neoportun, nepotrivit.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

intempestív adj. m., pl. intempestívi; f. sg. intempestívă, pl. intempestíve
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*intempestív, -ă adj. (lat. intempestivus). Care nu e tempestiv, ne la timp [!], inoportun: vorbă, cerere intempestivă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink