INTEMPERÁNȚĂ, intemperanțe, s. f. (Livr.) Necumpătare, netemperanță. – Din fr. intempérance, lat. intemperantia.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INTEMPERÁNȚĂ ~e f. Lipsă de temperanță, de moderație; libertate excesivă; netemperanță; necumpătare. /<fr. intempérance, lat. intemperantia
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INTEMPERÁNȚĂ s.f. Necumpătare. [Cf. fr. intempérance, lat. intemperantia].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INTEMPERÁNȚĂ s. f. lipsă de moderație; necumpătare. (< fr. intempérance)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

intemperánță s. f., g.-d. art. intemperánței; (manifestări) pl. intemperánțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*intemperánță f., pl. e (lat. intemperantia). Lipsă de temperanță, necumpătare, exces.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink