INSULTĂTÓR, -OÁRE, insultători, -oare, adj. Care insultă; jignitor, ofensator, injurios. – Insulta + suf. -ător.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INSULTĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) 1) (despre persoane) Care insultă; care aduce o insultă; jignitor; ofensator. 2) Care conține o insultă; cu caracter de insultă; jignitor; ofensator; injurios. Vorbă ~oare. /a insulta + suf. ~ător
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INSULTĂTÓR, -OÁRE adj. Jignitor, ofensator. [< insulta + -tor].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INSULTĂTÓR, -OÁRE adj. care insultă; jignitor, ofensator. (< insulta + -tor)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INSULTĂTÓR adj. v. jignitor.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

insultătór adj. m., pl. insultătóri; f. sg. și pl. insultătoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink