INOPOZÁBIL, -Ă, inopozabili, -e, adj. (Despre un act juridic) Care nu poate fi invocat față de alte persoane și în alte cazuri decât cele determinate de lege; neopozabil. – Din fr. inopposable.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INOPOZÁBIL, -Ă adj. (Despre o sentință, un act juridic etc.) Care nu este opozabil. [Cf. fr. inopposable].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INOPOZÁBIL, -Ă adj. (despre o sentință, un act juridic) care nu este opozabil. (< fr. inopposable)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

inopozábil adj. m. (sil. mf. in-) opozabil
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink