INFINITEZIMÁL, -Ă, infinitezimali, -e, adj. 1. Foarte mic, minuscul, infim. 2. (Mat.; despre mărimi variabile) Care tinde către zero. ◊ Calcul infinitezimal = calcul care operează cu mărimi infinitezimale. – Din fr. infinitésimal.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INFINITEZIMÁL ~ă (~i, ~e) 1) mat. (despre mărimi variabile) Care tinde către zero. Calcul ~. 2) Care este foarte mic; extrem de mic; infim; minim. /<fr. infinitésimal
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INFINITEZIMÁL, -Ă adj. 1. Foarte mic; infim. 2. (Mat.) Relativ la mărimi extrem de mici. ◊ Calcul infinitezimal = calcul care cuprinde calculul diferențial și pe cel integral. [< fr. infinitésimal].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INFINITEZIMÁL, -Ă adj. 1. foarte mic; infim. 2. (mat.) relativ la mărimi extrem de mici. ♦ calcul ~ = calcul care cuprinde calculul diferențial și integral. (< fr. infinitésimal)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INFINITEZIMÁL adj. v. infim, microscopic, minuscul.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

infinitezimál adj. m., pl. infinitezimáli; f. sg. infinitezimálă, pl. infinitezimále
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*infinitezimál, -ă adj. (din *infinitézim [adică d. infinit și suf. lat. ésimus din millésimus, al o mielea] plus suf. al; fr. infinitésimal). Infinit de mic: cantitate infinitezimală. Geom. Calcul infinitezimal, acea parte a matematiciĭ care cuprinde calculu diferențial și integral și care calculează cantitățile infinit de micĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink