INDOLÉNȚĂ, indolențe, s. f. Lipsă de energie; nepăsare, apatie; lene, trândăvie. – Din fr. indolence, lat. indolentia.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INDOLÉNȚĂ ~e f. Stare de indolent; dispoziție de a evita orice efort. /<fr. indolence, lat. indolentia
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INDOLÉNȚĂ s.f. Lipsă de energie; lene, nepăsare; apatie. [Cf. fr. indolence, lat. indolentia].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INDOLÉNȚĂ s. f. nepăsare, apatie, lene. (< fr. indolence, lat. indolentia)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INDOLÉNȚĂ s. 1. v. indiferență. 2. v. lene.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

indolénță s. f., g.-d. art. indolénței; pl. indolénțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*indolénță f., pl. e (lat. in-dolentia). Nesimțire, nepăsare, apatie: indolența Țiganilor.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink