INDOCILITÁTE s. f. (Rar) lipsă de docilitate, de supunere; neascultare, nesupunere. – Din fr. indocilité.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INDOCILITÁTE s.f. Caracterul celui indocil. [Cf. fr. indocilité].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INDOCILITÁTE s. f. caracterul celui indocil. (< fr. indocilité)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

indocilitáte s. f., g.-d. art. indocilității
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*indocilitáte f. (d. indocil). Caracteru de a fi indocil, nesupunere.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink