ÍNDEX, (1) indexuri, s. n., (2) indecși, s. m. 1. S. n. Listă alfabetică sau pe materii pusă la sfârșitul sau la începutul unei cărți sau apărută în volum separat, cuprinzând materiile, autorii sau cuvintele conținute în ea, cu indicarea paginilor (și a volumelor) unde se găsesc; indice (5). ◊ Index bibliografic = lucrare de îndrumare bibliografică, cuprinzând lista principalelor scrieri privitoare la o problemă, însoțită uneori de adnotări asupra conținutului lor. ◊ Expr. A pune la index = a) a trece o carte în lista cărților interzise; b) fig. (fam.) a socoti, a trata pe cineva ca nedemn, nevrednic sau primejdios. 2. S. m. Degetul arătător. [Acc. și: (2) indéx] – Din lat., fr. index.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÍNDEX ~uri n. Listă (alfabetică) a numelor citate, termenilor sau materiilor cuprinse într-o carte cu indicarea paginilor unde se află; indice. /<lat., fr. index
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÍNDEX s.n. 1. Listă (alfabetică) a numelor, a termenilor sau a materiilor cuprinse într-o lucrare; indice. ♦ Lucrare de sine stătătoare cuprinzând liste de publicații, instituții, adrese etc. 2. Listă a cărților interzise de biserica catolică, întocmită de un organ special format din cardinali și numit Congregația indexului. ◊ A pune la index = a trece o lucrare în lista cărților interzise; (fig.) a exclude pe cineva de la cinstirea cuvenită, a socoti pe cineva nedemn, a-l nesocoti. 3. Degetul arătător. [Pl. -exuri, (3, s.m.) -ecși. / cf. fr. index, lat. index].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÍNDEX I. s. n. 1. listă (alfabetică) a numelor, termenilor sau materiilor cuprinse într-o lucrare; indice (II,1). ♦ ~ bibliografic = lucrare de îndrumare bibliografică, cuprizând lista principalelor scrieri privitoare la o problemă. 2. listă a cărților interzise de biserica catolică; (p. ext.) listă de cărți interzise. ♦ a pune la ~ = a) a trece o lucrare în lista cărților interzise; b) a exclude pe cineva de la cinstirea cuvenită, a socoti pe cineva nedemn sau periculos. II. s. m. 1. (inform.) parametru care evoluează cu fiecare repetare a unei bucle a programului unui ordinator. 2. degetul arătător. (< lat., fr. index)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÍNDEX s. v. arătătorul.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÍNDEX s. v. indice.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
indéx (deget) s. m., pl. indécși
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
índex (listă) s. n., pl. índexuri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*índex n., pl. urĭ (lat. index, indicis, arătător, indicator d. indico, -áre, a indica). Degetu arătător. Registru alfabetic al uneĭ cărțĭ. Catalogu cărților interzise (damnate) de papa. Fig. A pune la index, a interzice, a taxa de suspect, de periculos. V. indice.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
index, min., (engl.= mineral index), (petrogr.), min. a cărei primă apariție, într-o serie de roci metamorfice, marchează trecerea de la un grad de metamorfism la altul și, prin acesta, limita zonei respective de metamorfism (ex. almandin-zona cu almandin, staurolit-zona cu staurolit). M.i. se formează în condiții de temperatură și presiune bine determinate și servesc la caracterizarea → faciesurilor metamorfice.
Sursa: Petro-Sedim
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a pune la index expr. a socoti / a trata (pe cineva / ceva) ca nedemn, nevrednic sau primejdios; a interzice (ceva).
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink