INDEHISCÉNȚĂ s. f. Însușire a fructelor indehiscente. – Din fr. indéhiscence.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

INDEHISCÉNȚĂ f. Ieșire a fructelor indehiscente. /<fr. indéhiscence
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INDEHISCÉNȚĂ s.f. Însușire a fructelor indehiscente. [< fr. indéhiscence].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INDEHISCÉNȚĂ s. f. însușire a fructelor indehiscente. (< fr. indéhiscence)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

indehiscénță s. f., g.-d. art. indehiscénței
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*indehiscénță f., pl. e (d. indehiscent; fr. indéhiscence). Bot. Starea fructuluĭ indehiscent.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink