6 definiții pentru «incubație»   declinări

INCUBÁȚIE, incubații, s. f. 1. Proces de dezvoltare, naturală sau artificială, a embrionului de păsări sub influența anumitor factori fizici (temperatură, umiditate etc.). 2. Timpul cuprins între primul contact al organismului cu microbii sau cu virușii unei boli și primele simptome ale bolii provocate de aceștia. [Var.: incubațiúne s. f.] – Din fr. incubation, lat. incubatio, -onis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INCUBÁȚIE ~i f. 1) Proces de dezvoltare a embrionului în ou. 2) Perioadă de timp cât durează acest proces. 3) Perioadă de timp dintre momentul contagiunii și apariția primelor simptome ale unei boli. [G.-D. incubației] /<fr. incubation, lat. incubatio, ~onis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INCUBÁȚIE s.f. 1. Timp care se scurge de la pătrunderea microbilor sau a virusului în organism și până la apariția primelor simptome ale unei boli. 2. Proces de dezvoltare naturală sau artificială a embrionului de pasăre până la transformarea lui în pui. [Gen. -iei, var. incubațiune s.f. / < fr. incubation, cf. lat. incubatio].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INCUBÁȚIE s. f. 1. (ant.) rit divinatoriu constând în a dormi într-un, sau lângă un templu pentru a obține, în vis, răspunsurile unui zeu tămăduitor. 2. proces de dezvoltare a embrionului de păsări sub acțiunea unor anumiți factori fizici. 3. perioadă dintre contaminarea unui organism și apariția primelor simptome ale unei boli. 4. etapă a procesului de creație constând în revenirea spontană asupra problemei și apariția tensiunii ca stare de cercetare. (< fr. incubation, lat. incubatio)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

incubáție s. f. (sil. -ți-e), art. incubáția (sil. -ți-a), g.-d. art. incubáției; pl. incubáții, art. incubáțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

incubațiúne f. (lat. in-cubátio, -ónis). Acțiunea de a incuba, de a cloci. Incubațiune artificială, clocirea oŭălor pin [!] căldură artificială. Med. Timpu care trece de la intrarea microbilor saŭ veninuluĭ în corp pînă ce se arată boala. – Și -áție și -áre.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink