7 definiții pentru incontinuu, încontinuu   declinări

INCONTÍNUU adv. v. încontinuu.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNCONTÍNUU adv. Mereu, întruna, fără încetare. [Pr.: -nu-u.Var.: incontínuu adv.] – În + continuu.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNCONTÍNUU adv. Fără întrerupere; tot timpul; întruna; mereu. /în + continuu
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNCONTÍNUU adv. 1. v. continuu. 2. totdeauna.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Încontinuu = continuu, întruna, mereu, perpetuu, necontenit, neîntrerupt, neîncetat, permanent
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

încontínuu adv. (sil. -nu-u)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*1) contínuŭ, -ă adj. (lat. continuus, d. con-tinere, a ține, a conține). În șir, neîntrerupt: ploĭ continue. Gram. Spirant. Adv. Mereŭ: ploŭă continuŭ. – Fals inc-.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink