INCERTITÚDINE, incertitudini, s. f. Lipsă de certitudine; nesiguranță, îndoială, ezitare. – Din fr. incertitude, lat. incertitudo, -inis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INCERTITÚDINE ~i f. 1) Lipsă de certitudine; îndoială; nesiguranță. 2) Situație incertă. 3) Lucru incert. 4) Stare a unei persoane lipsite de siguranță, de hotărâre. /<lat. incertitudo, ~inis, fr. incertitude
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INCERTITÚDINE s.f. Lipsă de certitudine; nesiguranță, îndoială. [Cf. fr. incertitude].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INCERTITÚDINE s. f. lipsă de certitudine; nesiguranță, îndoială. (< fr. incertitude, lat. incertitudo)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INCERTITÚDINE s. v. îndoială.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Incertitudine ≠ certitudine, încredere, siguranță
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

incertitúdine s. f. → certitudine
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*incertitúdine f. (d. certitudine; fr. incertitude). Starea omuluĭ nesigur, nehotărît: a fi în incertitudine. Nesiguranță, lipsă de certitudine: incertitudinea uneĭ informațiunĭ. Variabilitate: incertitudinea soarteĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink