INCENDIÉRE, incendieri, s. f. Acțiunea de a incendia și rezultatul ei. [Pr.: -di-e-] – V. incendia.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INCENDIÉRE s.f. Acțiunea de a incendia și rezultatul ei. [Pron. -di-e-. / < incendia].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INCENDIÉRE s. aprindere. (~ unui imobil.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

incendiére s. f. (sil. -di-e-), g.-d. art. incendiérii; pl. incendiéri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INCENDIÁ, incendiez, vb. I. Tranz. A da foc, a provoca un incendiu (cu scopul de a distruge). ♦ Fig. A ațâța la război, la revoltă, a îndemna la acțiuni violente. [Pr.: -di-a] – Din fr. incendier.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A INCENDIÁ ~éz tranz. 1) A supune acțiunii unui incendiu; a face să ardă; a aprinde. 2) fig. rar (persoane) A aduce în mod intenționat la o stare de agitație, îndemnând la acțiuni dușmănoase; a ațâța; a stârni; a instiga; a incita; a provoca; a porni. 3) fig. A face să devină roșu-aprins (ca văpaia); a înroși tare; a învăpăia. Soarele a incendiat orizontul. [Sil. -di-a] /<fr. incendier
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INCENDIÁ vb. I. tr. 1. A da foc, a provoca un incendiu. ♦ (Fig.) A începe un război. ♦ A ațâța, a îndemna la violențe. 2. (Fig.) A împurpura. [Pron. -di-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / cf. fr. incendier, it. incendiare, lat. incendere].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INCENDIÁ vb. tr. 1. a da foc, a provoca un incendiu. ◊ (fig.) a începe un război. ◊ a ațâța, a îndemna la violențe. 2. (fig.) a împurpura. (< fr. incendier)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INCENDIÁ vb. a aprinde. (A ~ un imobil.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

incendiá vb. (sil. -di-a), ind. prez. 1 sg. incendiéz, 3 sg. și pl. incendiáză, 1 pl. incendiém (sil. -di-em); conj. prez. 3 sg. și pl. incendiéze; ger. incendiínd (sil. -di-ind)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*incendiéz v. tr. (fr. incendier; it. incendiare, d. incendere, a aprinde. V. încing. Daŭ foc uneĭ case, uneĭ pădurĭ ș. a. cu scopu de a face răŭ. Fig. Răscol, revolt: a incendia satele.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink