INCARNÁT, -Ă, incarnați, -te, adj. 1. Care a luat formă materială, reală; întrupat. 2. (În sintagma) Unghie încarnată = unghie care crește în carne; onixiris. [Var.: încarnát, -ă adj.] – V. incarna.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INCARNÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A INCARNA și A SE INCARNA. 2) Care manifestă dârzenie sporită (în acțiuni); cu exces de pasiune (pentru ceva); înverșunat. 3) (despre unghii) Care a pătruns în carne. /v. a (se) incarna
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INCARNÁT, -Ă I. adj. 1. care a luat formă materială; întrupat. 2. (fig.) înverșunat, pasionat. II. adj., s. n. (de) culoarea cărnii. (< fr. incarnat, it. incarnato)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INCARNÁT adj. v. personificat.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*incarnát, -ă adj. 1. Întrupat, 2. (fr. incarnat). Roș ca carnea. S. n., pl. urĭ. Coloarea [!] roșie ca carnea.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INCARNÁ, incarnez, vb. I. Refl. și tranz. 1. A (se) întrupa; a (se) transforma în om. ♦ Fig. A lua sau a da o formă concretă, reală. ♦ Tranz. A juca un rol într-o piesă. 2. (Despre unghii) A crește în carne. [Var.: încarná vb. I] – Din fr. incarner, lat. incarnare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNCARNÁ vb. I. v. incarna.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNCARNÁT, -Ă adj. v. incarnat.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A INCARNÁ ~éz tranz. 1) A face să se incarneze. 2) (personaje) A reprezenta într-un spectacol. /<fr. incarner, lat. incarnare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Var. încarna (după definițiile din DEX și DN) - LauraGellner

A SE INCARNÁ mă ~éz intranz. 1) (despre ființe spirituale) A se transforma în om sau animal. 2) fig. A-și găsi expresie materială; a căpăta forma concretă; a se întrupa; a se întruchipa; a se materializa. /<fr. incarner, lat. incarnare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Var. încarna (după definițiile din DEX și DN) - LauraGellner

INCARNÁ vb. I. tr., refl. 1. A (se) întrupa. ♦ (Fig.) A (se) prezenta, a da sau a lua o formă precisă, materială. 2. (Med.; despre unghii) A intra în carne, a crește în carne. [Var. încarna vb. I. / < fr. incarner, it. incarnare, cf. lat. in – în, caro – carne].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNCARNÁ vb. I. v. incarna.
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INCARNÁ vb. tr., refl. 1. a (se) întrupa. ◊ (fig.) a (se) prezenta, a da, a lua o formă precisă, materială. 2. (despre unghii) a intra, a crește în carne. (< fr. incarner, lat. incarnare)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INCARNÁ vb. 1. v. întrupa. 2. v. concretiza. 3. v. personifica.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Var. încarna (după definițiile din DEX și DN) - LauraGellner

ÎNCĂRNÁ vb. v. împlini, îngrășa, rotunji.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

încărnát, încărnátă, adj.(reg.) cu carne; îngrășat.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

incarná (a se întrupa, despre unghii, a crește în carne) vb., ind. prez. 3 sg. și pl. incarneáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Var. încarna (după definițiile din DEX și DN) - LauraGellner

încărná (a se îngrășa) vb., ind. prez. 1 sg. încărnéz, 3 sg. și pl. încărneáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*incarnéz v. tr. (lat. incarnare, d. caro, carnis, carne). Întrupez. V. refl. Mă întrupez (vorbind de Isus Hristos, la catolicĭ). – Și înc-.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

încarnéz, V. incarnez.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink