INCAPACITÁTE s. f. Lipsă de capacitate, neputință de a face ceva; p. ext. nepricepere. ♦ Stare, situație a unei persoane care nu are capacitatea legală de a se bucura de anumite drepturi. – Din fr. incapacité.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INCAPACITÁTE f. 1) Lipsă de capacitate; inaptitudine. 2) Neputință de a se folosi de unele drepturi legale. [G.-D. incapacității] /<fr. incapacité
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INCAPACITÁTE s.f. Lipsă de capacitate, neputința de a face ceva; (p. ext.) nepregătire, nepricepere. ♦ Situația celui incapabil. [Cf. fr. incapacité].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INCAPACITÁTE s. f. lipsă de capacitate, de pricepere, de competență; (p. ext.) nepregătire; stângăcie. (< fr. incapacité)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INCAPACITÁTE s. 1. v. inaptitudine. 2. v. neputință. 3. neputință, slăbiciune, (rar) impotență, (pop.) becisnicie, netrebnicie, nevolnicie, (reg.) nevoioșetură, (înv.) nemernicie. (~ unui bolnav.) 4. incompetență, necompetență, nepregătire, nepricepere, (fig.) slăbiciune. (~ unui profesor.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Incapacitate ≠ capacitate
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

incapacitáte s. f., g.-d. art. incapacității
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*incapacitáte f. (d. capacitate; fr. -acité. Lipsă de capacitate, prostie. Jur. Starea uneĭ persoane lipsite de oare-care drepturĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink