INATACÁBIL, -Ă, inatacabili, -e, adj. Care nu poate fi atacat, contestat; neatacabil. – Din fr. inattaquable.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INATACÁBIL ~ă (~i, ~e) Care nu poate fi atacat; de neatacat. /<fr. inattaquable
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INATACÁBIL, -Ă adj. Care nu poate fi atacat; (spec.; jur.) care nu se poate ataca pe o cale de atac obișnuită. [Cf. fr. inattaquable].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INATACÁBIL, -Ă adj. care nu poate fi atacat, contestat. (< fr. inattaquable)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INATACÁBIL adj. 1. v. invulnerabil. 2. neatacabil. (Un argument ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

inatacábil adj. m. (sil. mf. in-) atacabil
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*inatacábil, -ă adj. (fr. inattaquable). Care nu e atacabil, invulnerabil.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink