INAMOVÍBIL, -Ă, inamovibili, -e, adj. Care nu poate fi transferat, înlocuit sau destituit din funcție. ♦ (Despre o funcție) Din care nu poate fi destituit cineva. – Din fr. inamovible.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INAMOVÍBIL ~ă (~i, ~e) 1) (despre funcționari) Care nu poate fi destituit sau mutat din funcția pe care o deține. 2) (despre piese, mecanisme etc.) Care nu poate fi deplasat sau substituit. /<fr. inamovible
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INAMOVÍBIL, -Ă adj. Care nu poate fi destituit, înlocuit sau transferat din funcția pe care o deține. ♦ (Despre o funcție) Din care nu poate fi destituit cineva. [Cf. fr. inamovible, it. inamovibile].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INAMOVÍBIL, -Ă adj. (despre funcționari) care nu poate fi destituit, înlocuit sau transferat din funcție. (< fr. inamovible)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

Inamovibil ≠ amovibil
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

inamovíbil adj. m. (sil. mf. in-) amovibil
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*inamovíbĭl, -ă adj. (d. amovibil; fr. -ible). Care nu poate fi destituit, nicĭ mutat în mod arbitrar: judecător inamovibil.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink