INALTERÁBIL, -Ă, inalterabili, -e, adj. (Adesea fig.) Care nu se alterează, nu se strică; nealterabil. – Din fr. inaltérable.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INALTERÁBIL ~ă (~i, ~e) 1) Care nu se alterează sau nu poate fi alterat; nealterabil. 2) fig. Care nu poate fi schimbat cu nimic; de neclintit; de nezdruncinat. Tratat ~. Atitudine ~ă. [Sil. in-al-] /<fr. inaltérable
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INALTERÁBIL, -Ă adj. Care nu se strică, nu se alterează, nu se denaturează. ♦ (Fig.) De neclintit, tare. [Cf. fr. inaltérable].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INALTERÁBIL, -Ă adj. care nu se alterează. ◊ (fig.) de neclintit, tare. (< fr. inaltérable)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INALTERÁBIL adj. nealterabil, (livr.) imputrescibil. (Materie ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

inalterábil adj. m. (sil. mf. in-) alterabil
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*inalterábil, -ă adj. (d. alterabil; fr. -able). Care nu se poate altera.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink