IMPERCEPTÍBIL, -Ă, imperceptibili, -e, adj. Care nu poate fi perceput; p. ext. care este abia perceptibil, care trece aproape neobservat, insesizabil. – Din fr. imperceptible.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

IMPERCEPTÍBIL ~ă (~i, ~e) Care nu poate fi perceput; de neperceput. /<fr. imperceptible
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IMPERCEPTÍBIL, -Ă adj. Care nu se poate percepe; (p. ext.) abia perceptibil. [Cf. fr. imperceptible].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

IMPERCEPTIBIL, -Ă adj. care nu poate fi perceput, abia observat; nesesizabil. (< fr. imperceptible)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

IMPERCEPTÍBIL adj. insesizabil, neauzit, neperceptibil, nesesizabil, nesimțit, (fig.) imponderabil. (Un zgomot ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Imperceptibil ≠ perceptibil
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

imperceptíbil adj. m. perceptibil
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*imperceptíbil, -ă adj. (in- și perceptibil). Care nu se poate percepe (vedea orĭ auzi), ca microbiĭ orĭ un sunet foarte slab. Fig. Foarte mic: progres imperceptibil. Adv. În mod imperceptibil.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink