IMPARISILÁBIC, -Ă, imparisilabici, -ce, adj. (Despre substantive și adjective) A cărui temă nu are același număr de silabe în cursul declinării. – Din fr. imparisyllabique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

IMPARISILÁBIC ~că (~ci, ~ce) lingv. (despre unele cuvinte) Care la declinare își schimbă numărul inițial de silabe. /<fr. imparisyllabique
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IMPARISILÁBIC, -Ă adj. (Despre cuvinte) Care nu păstrează același număr de silabe în tot cursul declinării. [Cf. fr. imparisyllabique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

IMPARISILÁBIC, -Ă adj. (despre cuvinte) care nu păstrează același număr de silabe în cursul declinării. (< fr. imparisyllabique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

imparisilábic adj. m. parisilabic
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*imparisilábic, -ă adj. (d. impar și silabic). Gram. lat. și vgr. Se zice de cuvintele de declinarea a treĭa care aŭ la genitiv o silabă saŭ doŭă maĭ mult de cît [!] la nominativ, ca: rex, regis, rege; iter, itineris, drum. – Se zice și imparisílab saŭ -áb.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink