IMOBILIZÁRE, imobilizări, s. f. Acțiunea de a imobiliza și rezultatul ei. – V. imobiliza.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

IMOBILIZÁRE s.f. Acțiunea de a imobiliza și rezultatul ei. ♦ Metodă terapeutică prin care se imobilizează unul sau mai multe segmente ale corpului. ◊ (Ec.) Imobilizare de fonduri = scoatere din circuitul normal a unei părți din fondurile unităților economice printr-o gospodărire defectuoasă. [< imobiliza].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

IMOBILIZÁRE s. f. acțiunea de a imobiliza. ◊ metodă terapeutică prin care se imobilizează unul sau mai multe segmente ale corpului. ♦ (ec.) ~ de fonduri = scoatere din circuitul normal a unei părți din fondurile unităților economice printr-o gospodărire defectuoasă. (< imobiliza)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

IMOBILIZÁRE s. v. fixare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

imobilizáre s. f. mobilizare
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IMOBILIZÁ, imobilizez, vb. I. Tranz. A aduce pe cineva sau ceva în stare de nemișcare, de neclintire, a face să nu se mai poată mișca, să nu mai poată acționa. ♦ A investi mari disponibilități într-o întreprindere, într-o afacere (scoțându-le din circuitul normal). – Din fr. immobiliser.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

A IMOBILIZÁ ~éz tranz. (ființe sau părți ale corpului) A face să devină imobil; a aduce și a menține în stare de imobilitate sau de inactivitate. /<fr. immobiliser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IMOBILIZÁ vb. I. tr. A pune pe cineva sau ceva în imposibilitate de a se mișca; a înțepeni, a încremeni. [< fr. immobiliser].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

IMOBILIZÁ vb. tr. 1. a pune pe cineva sau ceva în imposibilitatea de a se mișca; a înțepeni. 2. a investi mari disponibilități materiale și bănești într-o întreprindere, într-o afacere, scoțându-le din circuitul normal. (< fr. immobiliser)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

IMOBILIZÁ vb. 1. v. fixa. 2. a ține. (Îl ~ până vine poliția.) 3. a paraliza. (I-a ~ orice mișcare.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

imobilizá vb., ind. prez. 1 sg. imobilizéz, 3 sg. și pl. imobilizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*imobilizéz v. tr. (fr. immobiliser). Fac imobil, fac să nu se maĭ poată mișca orĭ să nu maĭ poată lucra. Jur. Daŭ unuĭ obĭect mobil calitatea de imobil.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink