IMATERIALIZÁRE, imaterializări, s. f. Acțiunea de a (se) imaterializa. [Pr.: -ri-a-] – V. imaterializa.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

IMATERIALIZÁRE s.f. Acțiunea de a se imaterializa; pierdere a materialității, a caracterului material; aneantizare. [Pron. -ri-a-. / < imaterializa].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

imaterializáre s. f., g.-d. art. imaterializării
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IMATERIALIZÁ, imaterializez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face imaterial, a deveni imaterial. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. immatérialiser.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

A IMATERIALIZÁ ~éz tranz. A face să se imaterializeze. /<fr. immatérialiser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE IMATERIALIZÁ mă ~éz intranz. A deveni imaterial. /<fr. immatérialiser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IMATERIALIZÁ vb. I. refl. A deveni imaterial. [Pron. -ri-a-. / cf. fr. immatérialiser].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

IMATERIALIZÁ vb. tr., refl. a (se) face, a deveni imaterial. (< fr. immatérialiser)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

imaterializá vb., ind. prez. 1 sg. imaterializéz, 3 sg. și pl. imaterializeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*imaterializéz v. tr. (d. imaterial). Fac imaterial pin [!] cugetare saŭ raționament.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink