IMAGOLOGÍE s. f. Ramură a sociopsihologiei care cercetează sistematic reprezentările pe care le au popoarele sau clasele sociale despre ele însele. – Din fr. imagologie.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
IMAGOLOGÍE s.f. Ramură a psihosociologiei care studiază imaginile pe care popoarele și le fac despre ele însele și despre alte popoare. [Gen. -iei. / cf. fr. imagologie].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
IMAGOLOGÍE s. f. ramură a psihosociologiei care studiază imaginile pe care diferitele popoare le au despre ele, despre altele. (< fr. imagologie)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
imagologíe s. f., g.-d. art. imagologíei
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
imagologíe s.f. Ramură a psihosociologiei care studiază imaginile pe care popoarele sau grupurile sociale și le fac despre ele înseși și despre alte popoare ◊ „Studiul de imagologie al prof. K. Heitmann este o premieră între aparițiile de la noi.” R.l. 11 X 95 p. 2. ◊ „[...] imagologia e o disciplină plină de învățături și se practică tot mai des.” R.lit. 39/95 p. 3. ◊ „Este la modă imagologia” R.lit. 45/96 p.3 (din fr. imagologie; DN3, DEX-S)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink