IMAGINATÍV, -Ă, imaginativi, -e, adj. Dotat cu o imaginație vie. – Din fr. imaginatif.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

IMAGINATÍV ~ă (~i, ~e) Care poate să-și imagineze cu ușurință; înzestrat cu imaginație vie. /<fr. imaginatif, lat. imaginativus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IMAGINATÍV, -Ă adj. Dotat cu imaginație fecundă, vie. ♦ De imagine. [< fr. imaginatif].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

IMAGINATÍV, -Ă adj. dotat cu imaginație (vie). (< fr. imaginatif)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

IMAGINATÍV adj. v. inventiv.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

imaginatív adj. m., pl. imaginatívi; f. sg. imaginatívă, pl. imaginatíve
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*imaginatív, -ă (lat imaginativus). Care imaginează ușor: spirit imaginativ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink