IMAGINÁR, -Ă, imaginari, -e, adj. 1. Care există numai în imaginație; închipuit, fictiv, ireal. ♦ (Substantivat, n.) Domeniu al imaginației. 2. (Mat.; despre numere) Care reprezintă rădăcina pătrată a unui număr real negativ. – Din fr. imaginaire, lat. imaginarius.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

IMAGINÁR ~ă (~i, ~e) Care există numai în imaginație, în închipuirea omului; ireal; ideal; fictiv; fantastic. /<fr. imaginaire, lat. imaginarius
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IMAGINÁR, -Ă adj. 1. Plăsmuit de imaginație; închipuit, nereal, fictiv. 2. (Despre numere) Al cărui pătrat este un număr negativ. [Cf. fr. imaginaire].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

IMAGINÁR, -Ă I. adj. 1. plăsmuit de imaginație; închipuit, nereal, fictiv. 2. (mat.; despre numere) al cărui pătrat este un număr negativ. II. s. n. 1. domeniu al imaginației; ceea ce este imaginat. 2. (poet.) imaginație; ansamblul manifestărilor acesteia. (< fr. imaginaire)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

IMAGINÁR adj. 1. fictiv, imaginat, ireal, închipuit, născocit, nereal, plăsmuit, scornit. (O întâmplare ~.) 2. fantezist, născocit, plăsmuit, (livr.) romanesc. (Personaje literare ~.) 3. v. nerealizabil.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Imaginar ≠ real
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

imaginár adj. m., pl. imaginári; f. sg. imagináră, pl. imagináre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*imaginár, -ă adj. (lat. imaginarius). Care nu există de cît [!] în imagine, închipuit, inexistent: bolnav imaginar.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink