ILÍR, -Ă, iliri, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care făcea parte din populația de bază a vechii Ilirii sau era originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Iliriei sau ilirilor (1), privitor la Iliria sau la iliri. ♦ (Substantivat, f.) Limbă indo-europeană vorbită în vechea Ilirie. – Din n. pr. Iliria (derivat regresiv).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

ILÍR¹ ~ă (~i, ~e) ist. Care aparținea Iliriei sau populației ei; din Iliria. /Din Iliria n. pr.
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ILÍR² ~ă (~i,~e) m. și f. ist. Persoană care făcea parte din populația de bază a Iliriei. /Din Iliria n. pr.
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ILÍR, -Ă aadj., s. m. f. (locuitor) al unei populații de pe țărmul Mării Adriatice. ◊ (s. f.) limbă indo-europeană vorbită în antichitate de iliri. (cf. Iliria)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ilír s. m., adj. m., pl. ilíri; f. sg. ilíră, g.-d. art. ilírei, pl. ilíre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink