ILARIÁNT, -Ă, ilarianți, -te, adj. 1. Care stârnește râsul (general); hazliu, ilar. 2. (În sintagma) Gaz ilariant = protoxid de azot, folosit ca anestezic general. [Pr.: -ri-ant. – Var.: hilariánt, -ă adj.] – Din fr. hilarant (influențat de ilaritate). Cf. lat. hilarans, -ntis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

ILARIÁNT ~tă (~ți, ~te) Care provoacă râsul; în stare să stârnească râsul. [Sil. -ri-ant] /<fr. hilarant, lat. hilarans, ~ntis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Var. hilariant - LauraGellner

ILARIÁNT, -Ă adj. Care provoacă râsul; hazliu; ilar. [Pron. ri-ant. / cf. fr. hilarant].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Var. hilariant - LauraGellner

ILARIÁNT, -Ă adj. care provoacă râsul general; hazliu; ilar, ridicol. ♦ gaz ~ = gaz incolor, cu gust dulceag, anestezic general; protoxid de azot. (< fr. hilariant)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ILARIÁNT adj. v. amuzant, comic, hazliu, nostim, vesel.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Var. hilariant - LauraGellner

Ilariant ≠ lacrimogen
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Var. hilariant - LauraGellner

ilariánt adj. m. (sil. -ri-ant), pl. ilariánți; f. sg. ilariántă, pl. ilariánte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Var. hilariant - LauraGellner