IGNORÁNȚĂ s. f. 1. Lipsă de cunoștințe (elementare), de învățătură; incultură. 2. (Înv.) Faptul de a ignora, de a nu ști ceva. – Din fr. ignorance.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

IGNORÁNȚĂ f. 1) Stare de ignorant; lipsă de cunoștințe sau de practică într-un anumit domeniu; incompetență; neștiință. 2) Lipsă de instruire și de cultură generală; incultură. [G.-D. ignoranței] /<fr. ignorance, lat. ignorantia
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IGNORÁNȚĂ s.f. Lipsă de cunoștințe, de învățătură; incultură. [Cf. it. ignoranza, fr. ignorance].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

IGNORÁNȚĂ s. f. lipsă de cunoștințe, de învățătură; incultură. (< fr. ignorance, lat. ignorantia)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

IGNORÁNȚĂ s. v. incultură.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Ignoranță ≠ erudiție
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ignoránță s. f. (sil. mf. i-), g.-d. art. ignoránței
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*ignoránță f., pl. e (lat. ignorantia). Neștiință.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink