IGNITRÓN, ignitroane, s. n. (Elt.) Tub redresor cu un singur anod, cu descărcare în vapori de mercur și cu un electrod auxiliar de aprindere; excitron. – Din engl., fr. ignitron.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

IGNITRÓN s.n. (Fiz.) Tub redresor cu un catod de mercur pentru curenți de mare intensitate. [< fr. ignitron].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

IGNITRÓN s. n. tub redresor cu un singur anod, cu descărcare în vapori de mercur și cu un electrod auxiliar de aprindere. (< engl., fr. ignitron)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

IGNITRÓN s. (ELECTRONICĂ) excitron.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ignitrón s. n. (sil. -tron), pl. ignitroáne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink