IDIOCROMÁTIC, -Ă, idiocromatici, -ce, adj. (Geol.; despre minerale) Cu idiocromatism. [Pr.: -di-o-] – Din fr. idiochromatique, germ. idiochromatisch.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

IDIOCROMÁTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de idiocromatism; propriu idiocromatismului. /<fr. idiochromatique, germ. idiochromatisch
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IDIOCROMÁTIC, -Ă adj. (Despre minerale; op. alocromatic) Cu culoare proprie. [Cf. fr. idiochromatique, germ. idiochromatisch < gr. idios – propriu, chroma – culoare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

IDIOCROMÁTIC, -Ă adj. care prezintă idiocromatism. (< fr. idiochromatique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

idiocromátic adj. m. (sil. -di-o-), pl. idiocromátici; f. sg. idiocromátică, pl. idiocromátice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink