7 definiții pentru «idilic»   declinări

IDÍLIC, -Ă, idilici, -ce, adj. Care se petrece ca într-o idilă; bucolic, pastoral. ♦ (Despre natură) Câmpenesc, rustic; singuratic. ♦ (Despre sentimente) Simplu, naiv. ♦ (Despre poeți) Care scrie idile. – Din fr. idyllique. Cf. germ. idyllisch.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

IDÍLIC ~că (~ci, ~ce) 1) (despre creații artistice) Care are caracter de idilă; bucolic; câmpenesc; pastoral. 2) (despre natură) Care amintește idila; caracteristic vieții de la țară; câmpenesc; rustic; bucolic; pastoral. 3) (despre sentimente) Care vădește naturalețe; simplu. /<fr. idyllique, germ. idyllisch
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IDÍLIC, -Ă adj. Care se petrece ca într-o idilă; bucolic, pastoral. ♦ (Despre natură) Câmpenesc; liniștit. [< fr. idyllique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

IDÍLIC, -Ă adj. care se petrece ca într-o idilă; bucolic, pastoral. ◊ (despre natură) câmpenesc; liniștit. (despre sentimente) simplu, naiv. (< fr. idyllique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

IDÍLIC adj. v. bucolic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

idílic adj. m., pl. idílici; f. sg. idílică, pl. idílice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

idílic, -ă adj. (d. idilă). Care are caracteru uneĭ idile.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink