IDEATÍV, -Ă, ideativi, -e, adj. (Rar) 1. Care generează idei. 2. Ideatic. [Pr.: -de-a-] – Din engl. ideative.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

IDEATÍV ~ă (~i, ~e) 1) Care generează idei. 2) Care ține de idei; care se referă la idei; ideatic. /<engl. ideative
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IDEATÍV, -Ă adj. (Rar) Ideatic. [< ideație].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

IDEATÍV, -Ă adj. 1. care generează idei. 2. ideatic. (< engl. ideative)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

IDEATÍV adj. v. ideatic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ideatív adj. m. (sil. -de-a-), pl. ideatívi; f. sg. ideatívă, pl. ideatíve
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink