iconóm, iconomíe, V. econ-.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*económ, -oámă s. (vgr. oikonómos, d. oîkos, casă, cămară, și nemo, daŭ, împart. V. nicocheră și vecin). Administrator, intendent, care ține cheltuĭelile uneĭ case, uneĭ instituțiunĭ. S. m. Un rang preuțesc [!]. (V. preut). Adj. Cruțător, strîngător, care nu face cheltuĭelĭ inutile: femeĭe econoamă. – Și iconom (după ngr.).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

iconóm, iconomi s. m. 1. Intendent sau administrator de bunuri particulare sau publice, despre care dau socoteală stăpânilor lor; econom. 2. Titlu onorific care se dă preoților pentru activitatea pastorală deosebită. ◊ Iconom stavrofor = iconom care poartă pe piept o cruce ca recunoaștere a activității sale deosebite pe tărâm pastoral. (Sens biblic) Iconom al tainelor lui Dumnezeu = nume dat în sens metaforic apostolilor și preoților ca păstrători și săvârșitori ai sfintelor taine, nu numai ca propovăduitori. – Din gr. ikonomos.
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink