ICIOGLÁN, icioglani, s. m. (Înv.) Copil de casă, paj (la sultani și la domnii români). [Var.: iciolán s. m.] – Din tc. içoğlan.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

ICIOGLÁN s. v. copil de casă, paj.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

icioglán s. m. (sil. i-cio-glan), pl. iciogláni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

icĭo(g)lán m. (turc. ič oghlany, d. ič, interior, și oghlan, fecĭor de casă. V. olan 1). Vechĭ. Paj al sultanuluĭ. Copil de casă la domniĭ româneștĭ. (Eraŭ 30-36, subordonațĭ ĭedecliilor).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink