IC, icuri, s. n. (Reg.) Pană de despicat lemne. – Din magh. ík (lit. ék).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

IC ~uri n. reg. Pană pentru despicat lemne sau pentru a fixa unele piese sau elemente de construcție. /<ung. ik
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

-ÍC, -Ă suf. 1. „referitor la...”, „propriu...”. 2. (chim.) „oxacid; sare metalică”. 3. „de forma”, „cu aspect”. (< fr. -ique, engl. -ic, germ. -isch, cf. lat. -icus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

IC s. pană, (reg.) nadă, penuș, (Maram.) cui, (Ban.) găvozd, (Transilv. și Ban.) țintă. (~ de despicat lemne.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ic (ícuri), s. n. – Pană de despicat lemne. Mag. ik (Cihac, II, 508; Gáldi, Dict., 93). – Der. icui, vb. (a pune o pană, a înțepeni).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ic s. n., pl. ícuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ic n., pl. urĭ (ung. ik și ek). Trans. Pană (de despicat lemnu). V. ichĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

sgubilít(ic), -ă adj. (arg. elevilor, peior.) ◊ „Sgubilitic, excentric, deosebit printr-o comportare proprie, ciudată. Termenul, prin structura sa fonetică și accentuală, trimite la paralitic etc., cu utilizare hazlie evidentă.” R.lit. 19 VII 79 p. 9. ◊ „Niște zgubiliți” R.lit. 35/96 p. 18 [scris și zgubilitic] (C. Lupu în SCL 6/82 p. 505)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink