ițar, ițari, s.m. (reg.) 1. bățul, sulul de care se leagă ițele. 2. scripetele ițelor. 3. pânză groasă țesută în patru ițe. 4. (la pl.) pantaloni țărănești de vară, lungi și creți, strâmți, strânși pe picior, purtați de ciobani și de munteni peste izmene; strâmțari.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ițár (la războiul de țesut) s. n., pl. ițáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink