HURÉZ, hurezi, s. m. (Reg.) V. huhurez.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HURÉZ, hurézi, s. m. (Var.) Huhurez. (cf. huhurez)
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

huréz, V. cĭuhurez.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

cĭuhuréz m., pl. jĭ (d. cĭuh, cĭuhă cu suf. -rez, ca´n titirez). Vest. Un fel de bufniță mare cu doŭă moțurĭ, ca niște urechĭ (otus vulgaris orĭ strix otus). – Și cihurez, cĭuhurete; în Olt. cĭurez, în est (pin [!] asimilarea luĭ cĭu în hu) huhurez, în nord hurez.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

Hurez (Hurezu) v. Horez (Horezu).
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Horez (Horezu, Hurez, Hurezu), m-re în jud. Vâlcea (satul Romanii de Jos, orașul Horez), important și valoros complex monastic, cel mai vast ansamblu de arhitectură medievală din Țara Românească, principala ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu. Ansamblul m-rii cuprinde m-rea propriu-zisă (1690-1697), bolnița, ctitorie a doamnei Maria (1696), Schitul sf. Apostoli, ctitorit de starețul Ioan (1698) și Schitul sf. Ștefan (1703), ctitorit de Ștefan, fiul lui Constantin Brâncoveanu. Aici a luat naștere în sec. 18 și a funcționat vestita Școală de pictură de la Horez. Bogată colecție de artă (icoane, argintărie, cărți vechi ș.a.). Întregul complex a fost restaurat între 1960 și 1975.
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink