hurcuí¹, húrcui, vb. IV (reg.) a căuta vânat.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

hurcuí², húrcui, vb. IV (reg.) a vărsa (un lichid) dintr-o dată.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

hurcuĭésc v. tr. (d. hurc orĭ ung. hurkolni, a prinde în laț). Ban. Olt. Hăĭtuĭesc.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink