HUN, huni, s. m. Persoană dintr-un neam mongolic care, în sec. IV-V, a pătruns până în apusul Europei, trecând și prin țara noastră. – Din fr. Huns, lat. Hunni.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HUN ~i m. Persoană care făcea parte din triburile turcice nomade care, în sec. IV-V, au migrat până în apusul Europei. [Monosilabic] /<fr. Huns, lat. Hunni, ~orum
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

hun s. m., pl. huni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink