HÚMERUS s. n. Os lung, pereche, cuprins între umăr și cot, formând scheletul brațului. – Din fr. humérus, lat. humerus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HÚMERUS ~și n. Os al brațului cuprins între umăr și cot. /<fr. humérus, lat. humerus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

HÚMERUS s.n. Osul brațului de la umăr până la cot. [< fr. humérus, cf. lat. humerus].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

HÚMERUS s. n. 1. osul brațului de la umăr până la cot. 2. osul părții proximale a membrului toracic la animalele tetrapode. (< fr. humérus, lat. humerus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

húmerus s. n., pl. húmeruși
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*húmerus n. (lat. húmerus, umăr¹). Anat. Osu brațuluĭ de la umăr la cot.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: 1. În original, lat. humerus greșit tradus: număr (îld. umăr). - LauraGellner