HUIDUIÁLĂ, huiduieli, s. f. Acțiunea de a huidui și rezultatul ei; huiduitură. [Pr.: -du-ia-] – Huidui + suf. -eală.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HUIDUIÁLĂ s. huiduitură. (Primit cu ~ieli.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Huiduială ≠ aclamație
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

huiduiálă s. f., g.-d. art. huiduiélii; pl. huiduiéli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

huiduĭálă f., pl. ĭelĭ. Acțiunea de a huĭdui, strigătu de huideo.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink